Bucharest Security Conference Dialogues 2020

Anul acesta, Școala Națională de Studii Politice și Administrative (SNSPA) marchează cea de-a cincea aniversare a primei ediții a conferinței Bucharest Security Conference (BSC).

La fel ca în cazul edițiilor anterioare, conferința din 2020 este precedată de evenimentul BSC Dialogues, care găzduiește o serie de experți în Relații Internaționale, atât reprezentanți ai mediului academic, cât și practicieni în domeniu. În cadrul BSC Dialogues, aceștia analizează cele mai recente evoluții și dinamici de securitate din regiunea extinsă a Mării Negre, dar și de la nivel internațional. Pe baza dezbaterilor și concluziilor experților, sunt formulate principalele idei și subiecte, reprezentând un punct de plecare pentru discuțiile din cadrul conferinței Bucharest Security Conference care va fi organizată în această toamnă.

Actuala ediție a BSC Dialogues a avut loc pe 24 iunie și a fost organizată online, în conformitate cu cerințele impuse de evoluțiile recente. Principalele subiecte care au fost abordate de invitați, în cadrul acestui eveniment, vizează efectele pandemiei de COVID-19 asupra relațiilor internaționale, modurile în care aceasta a afectat rolul statului, precum și influența sa în competiția dintre marile puteri.

Dezbătând asupra acestor subiecte, experții invitați au subliniat natura deosebit de instabilă a sistemului internațional, care trece, în prezent, prin una dintre ultimele faze ale tranziției puterii. În acest context, multe dintre reperele tradiționale în domeniile politic, social, economic și militar sunt contestate, ducând la o stare de nesiguranță strategică. Lipsa predictibilității și presiunea adusă de acești factori asupra procesului de luare a deciziilor determină o stabilitate precară a sistemului internațional.

Deși este devreme pentru a determina cu exactitate efectele pandemiei de COVID-19 asupra relațiilor statelor, poate fi argumentat faptul că actuala criză de sănătate a accentuat sau a făcut mai vizibile unele dintre procesele începute deja. Printre acestea, poate fi observată renașterea politicilor naționale, în detrimentul multilateralismului. Astfel, la începutul pandemiei, unul dintre mecanismele naturale prin care statele au răspuns provocării a fost reconcentrarea pe capabilitățile naționale și închiderea granițelor, în timp ce aranjamentele multinaționale, cum ar fi UE sau NATO, au reacționat mai lent, demonstrând astfel o lipsă de solidaritate.

Privitor la relațiile dintre marile puteri, experții au evidențiat situația tot mai dificilă prin care trece SUA, atât la nivel intern, cât și la nivel extern. Astfel, renunțând la unele dintre angajamentele sale multilaterale, arătând o lipsă de inițiativă în combaterea pandemiei la nivel internațional, dar și din cauza evoluțiilor sale interne, SUA se confruntă cu o pierdere de autoritate în sistemul internațional, retrăgându-se, lent, din rolul de lider. În același timp, Washington reține poziția de putere militară preeminentă pe plan mondial, având de departe cele mai mari investiții în apărare. China apare ca un contestatar al SUA în plan tehnologic, având o poziție puternică și în plan economic, dar se confruntă cu probleme de credibilitate. În acest context, în timp ce Rusia întâmpină probleme economice legate de prețurile scăzute la gaze și petrol, ea ar trebui cooptată de Occident într-un efort pentru distanțarea Moscovei de Beijing.

În final, într-un mediu marcat de tendințe naționaliste în creștere, în care statele acționează independent, având tendința să desconsidere constrângerile instituțiilor internaționale, România se găsește la intersecția mai multor dinamici de securitate sistemice și regionale. Astfel, este încurajată o politică românească mai pro-activă în regiune, alături de o repornire a industriei noastre de apărare și de dezvoltarea sectorului IT, în care România are un punct forte, împreună cu asigurarea resurselor naționale necesare în eventualitatea unei alte crize viitoare.

Comments are closed.
Like Us On Facebook
Facebook Pagelike Widget
Twitter