CNR poate fi salvat. Scrisoare deschisă adresată Consiliului Național al Rectorilor

Stimate Colege, Stimați Colegi,

După cum știți, Consiliul Național al Rectorilor (CNR), formal, nu mai are o conducere legitimă, începând cu data de 29 mai 2020. Nu este acum momentul să analizăm în profunzime cauzele care au condus la o astfel de situație, dar este de datoria noastră să observăm o serie de greșeli / vicii de procedură / pe care, dacă nu le corectăm, continuăm să menținem CNR în afara legii și a propriilor reglementări.

 

De altfel, acesta este și motivul pentru care SNSPA, pentru prima dată în 30 de ani, a hotărât să nu trimită un reprezentant legal (rector sau prorector) la o ședință care este convocată de un președinte care nu mai este președinte și la care se dorește să se discute subiecte atât de importante încât sunt, la propriu, menționate numai în paranteză (dezbateri statut CNR, alegeri CNR etc.), fără să fie susținute de documente.

 

Iată câteva dintre elementele de natură juridică pe baza cărora, la nivelul conducerii SNSPA, s-a luat decizia de a nu participa la reuniunea CNR de la Brașov, în perioada 17-20 septembrie 2020:
– președintele al cărui mandat a expirat nu mai poate convoca o reuniune a plenului CNR;
– o organizație nu poate declanșa alegeri până nu clarifică cine organizează alegerile, respectiv stabilirea unei proceduri juridice de asigurare a unei conduceri interimare;
– nu se poate declanșa un proces electoral sau de modificare a statului unei organizații fără ca membrii să aibă acces, în prealabil, la propunerile care urmează să fie supuse discuțiilor sau aprobării;
– participarea la acest proces electoral a unor rectori care sunt simultan și politicieni (deputați, senatori) ridică o serie de probleme de legalitate, care urmează să fie clarificate în instanță, la solicitarea SNSPA – procedură deja declanșată.

 

Rectorul unei instituții de învățământ superior nu este o persoană care poate decide unilateral, în nume propriu, ci este reprezentantul unei comunități academice. Prin urmare, rectorul nu poate participa la o ședință CNR și la adoptarea unor decizii, fără să fie asigurate simultan minimum două condiții: (1) deciziile să se circumscrie legislației în vigoare și (2) să fie rezultatul unor dezbateri, atât în interiorul CNR, cât și în comunitățile noastre academice, pe marginea unor documente preexistente, nu scoase din joben, în ziua reuniunilor CNR, așa cum, din păcate, se întâmplă inclusiv azi, la Brașov.

 

Consiliul Național al Rectorilor este un bun public, al tuturor membrilor spațiului universitar. Prin urmare, aplicarea celor mai înalte standarde democratice este un imperativ nenegociabil. Noi, ca rectori, trebuie să ne putem prezenta în fața colegilor noștri cu simțul datoriei îndeplinite, fără culpa participării la decizii care, ulterior, pot fi blamate de opinia publică (așa cum a fost cazul celebrei scrisori de susținere a unei decizii adoptate de un partid politic, în ianuarie 2018, și care a fost semnată de 45 de rectori, fără să se cunoască motivele din spatele acestui demers, coordonat de președintele CNR de atunci) sau care pot fi invalidate în instanță.

 

Iată de ce, SNSPA invită toți membrii să înțeleagă rolul pe care CNR îl are față de spațiul academic și față de societate, în ansamblul ei. În acest sens, SNSPA propune constituirea unui comitet de tranziție, format din membri CNR care nu au făcut parte din structurile de conducere precedente (mandatul 29 mai 2016 – 29 mai 2020), pentru a exista garanția unei analize obiective a deficiențelor procedurale și de legalitate semnalate până acum, și care nu se află în conflict cu prevederile legale și statutare privind păstrarea acestei organizații în afara influențelor politice. Acest comitet, asistat de specialiști în domeniul juridic, poate identifica cu celeritate etapele statutare de urmat prin care CNR să reintre în legalitate și să-și îndeplinească funcțiile pentru care a fost înființat, în urmă cu 30 de ani.

 

Cealaltă variantă, pe care probabil vechea conducere a Consiliului se va grăbi să o propună azi, în cadrul întâlnirii de la Brașov, respectiv aprobarea „pe picior” a unor modificări statutare și alegeri „urgente” și fără transparență, va asocia și mai mult CNR-ul cu ideea de organizație închisă, „cotropită politic” de persoane care nu înțeleg că, într-o democrație, puterea trebuie limitată și controlată, nu extinsă și utilizată discreționar.

 

Până la clarificarea acestor aspecte (legalitate, depolitizare și transparență), SNSPA va continua procedura prin care solicită instanțelor judecătorești competente:
(a) constatarea încetării de drept a mandatului membrilor Consiliului Director (Biroul Permanent) al CNR, începând cu data de 29 mai 2020,
(b) nulitatea tuturor actelor emise de către Consiliu, începând cu data menționată,
(c) nulitatea altor decizii, inclusiv a celor eventual adoptate la Brașov (modificări de statut, alegeri etc.), în măsura în care acestea încalcă legislația și actele constitutive CNR.

 

Îmi exprim convingerea că fiecare dintre dumneavoastră va analiza cu multă atenție situația stânjenitoare și ilegală în care se află CNR azi și va decide, în cunoștință de cauză, dacă va asocia universitatea pe care o conduce cu interesele personale și politice ale unui grup restrâns de rectori, care au adus CNR în această situație, sau doresc să se asocieze cu reconstrucția și reforma CNR, lăsând în urmă practicile care nu au nimic de-a face cu interesul universităților din România.

 

În final, doresc să fac o precizare de ordin personal. Am participat pentru prima dată la o reuniune CNR în vara anului 1996, în calitate de expert în cadrul Ministerului Educației Naționale. De atunci și până astăzi, am cunoscut și am interacționat cu foarte mulți rectori și cu toți foștii Președinți CNR. Cunosc în detaliu toate acțiunile majore ale acestei instituții și am contribuit la conturarea unora dintre ele. De asemenea, tăcerea mea, din ultimii ani, mai ales din momentul în care am sesizat declinul acestei instituții, a fost exploatată de către rectorii politicieni și, recunosc, a accelerat degradarea standardelor de legalitate și transparență din cadrul CNR, unele cu consecințe juridice pe care, probabil, instanțele de judecată competente vor fi în măsură să le releve în viitorul apropiat. Dacă în ultimele luni mi-am asumat rolul, deloc facil, de a semnala public problemele de legalitate declanșate chiar de către cei care au condus această instituție, am făcut-o nu dintr-un calcul personal, ci pentru că CNR-ul de azi riscă să pice în irelevanță, fiind utilizat pentru alte scopuri decât pentru cele pentru care a fost creat.

 

Iată de ce, acest demers va continua, într-o formă sau alta, până când Consiliul Național al Rectorilor va redeveni „vocea” universităților din România. Iar în spatele meu am nu numai comunitatea universitară SNSPA, pe care o reprezint și de la care am primit mandat să acționez în acesată direcție, dar și miile de profesori și studenți din alte universități, care consideră că rectorul trebuie să servească universitatea și nu partidul politic din care face parte, iar CNR are rolul de a colabora cu autoritățile statului în interesul comunității academice, nu în interesul partidului de guvernământ, oricare ar fi el.

 

Cu deosebit respect,
Prof. univ. dr. Remus PRICOPIE
Rector

Comments are closed.
Like Us On Facebook
Facebook Pagelike Widget
Twitter
  • @CIVICA_EU

    RT @CIVICA_EU: Calling all PhD researchers across CIVICA: join the PhD Seminar Series on Public Sector Digital Transformation, organised…

  • @CIVICA_EU

    RT @CIVICA_EU: How can doctoral students benefit from CIVICA's academic community? @FionaGogescu, PhD student @LSEnews & alumna @SNSPA_ofi

  • @CIVICA_EU

    RT @CIVICA_EU: What does internationalisation mean for CIVICA? Why is it a core concept for higher ed? Diana Iancu, Dean of the Faculty…

  • @CIVICA_EU

    RT @CIVICA_EU: What are possible and desirable scenarios for the future of ? Don't miss the second event in the CIVICA Future of Europe…