Autori: Marta Montenegro-Rueda, José María Fernández-Batanero și José Fernández-Cerero
Cuvinte cheie: învățământ universitar; deficiență de vedere, TIC pentru accesibilizare; educație incluzivă
Articolul “Impact of ICT on university students with visual impairment” analizează rolul tehnologiilor informației și comunicațiilor (TIC) în sprijinirea incluziunii studenților cu deficiențe de vedere în învățământul superior, oferind o privire de ansamblu asupra cercetărilor publicate între 2010 și 2021. Acesta explorează atât oportunitățile, cât și provocările asociate utilizării TIC pentru studenții cu dizabilități vizuale, pornind de la o selecție de 17 articole relevante identificate în baze de date academice de prestigiu. Cercetarea subliniază importanța TIC ca instrument pedagogic, capabil să reducă barierele educaționale și să promoveze echitatea în educație.
Oportunitățile oferite de TIC includ accesul îmbunătățit la materiale educaționale prin instrumente precum cititoarele de ecran, magnificatoarele de ecran și software pentru limbajul Braille. Aceste tehnologii permit adaptarea materialelor de învățare la nevoile individuale ale studenților, sporindu-le autonomia și promovând implicarea activă în comunitățile academice. Mai mult, TIC facilitează tranziția către învățământul universitar și contribuie la dezvoltarea competențelor digitale, esențiale pentru accesul pe piața muncii. Cercetările au arătat că utilizarea TIC poate îmbunătăți semnificativ atât participarea, cât și performanțele academice ale studenților cu deficiențe vizuale.
Cu toate acestea, studiul identifică o serie de provocări care limitează eficiența utilizării TIC. Accesibilitatea redusă a infrastructurilor digitale și a materialelor educaționale rămâne o problemă majoră, deoarece multe resurse nu respectă standardele internaționale de accesibilitate. Costurile ridicate ale tehnologiilor asistive reprezintă un obstacol semnificativ pentru studenți, iar lipsa formării digitale a cadrelor didactice reduce eficacitatea adaptărilor pedagogice. De asemenea, infrastructurile educaționale și bibliotecile digitale nu sunt întotdeauna pregătite să susțină nevoile studenților cu dizabilități vizuale, ceea ce creează bariere suplimentare.
Analiza evidențiază trei direcții principale în cercetare: oportunitățile de acces la educație pentru studenții cu deficiențe vizuale, experiențele și percepțiile acestora asupra învățământului superior, precum și tipurile de tehnologii utilizate. În timp ce progresele tehnologice oferă soluții inovatoare, cum ar fi aplicațiile mobile personalizate și realitatea augmentată, cercetarea sugerează că implementarea TIC rămâne fragmentată și inegal distribuită între instituții și regiuni.
Pentru a sprijini incluziunea educațională, autorii recomandă formarea continuă a cadrelor didactice pentru a își dezvolta competențele digitale și adaptarea resurselor educaționale la standardele de design universal. Este esențial ca universitățile să elimine barierele arhitecturale, tehnologice și pedagogice, creând un mediu educațional accesibil tuturor. De asemenea, trebuie să se acorde o atenție sporită diferențelor dintre studenții cu vedere redusă și cei complet nevăzători, pentru a personaliza soluțiile tehnologice.
Concluziile studiului subliniază importanța unei colaborări strânse între instituțiile de învățământ, dezvoltatorii de tehnologii și cadrele didactice pentru a promova echitatea în mediul universitar. TIC are potențialul de a transforma experiența educațională a studenților cu deficiențe vizuale, dar succesul său depinde de angajamentul continuu al tuturor actorilor implicați. Cercetările viitoare sunt necesare pentru a explora soluții inovatoare care să elimine complet barierele educaționale și să sprijine incluziunea pe termen lung.
Acest text reprezintă o sinteză destinată informării comunității academice cu privire la studiile relevante în domeniul integrării studenților cu dizabilități în mediul universitar. Conținutul a fost atent selectat și sintetizat pentru a oferi informații relevante persoanelor interesate. Recomandăm parcurgerea integrală a textului dacă acesta este considerat util în procesul de cercetare.
