Autori: Gemma Goodall, Odd Morten Mjøen, Aud Elisabeth Witsø, Sissel Horghagen, Stefan Hardonk și Lisbeth Kvam
Cuvinte cheie: dizabilități; învățământ universitar; ocuparea forței de muncă; abelistism; anchetă factorial experimentală
Cercetarea “Attitudes towards students with disabilities achieving their educational and work-related goals: a factorial survey experiment among higher education institution employees in Norway” își propune să exploreze atitudinile personalului din universități privind șansele pe care le au studenții cu dizabilități să își atingă obiectivele educaționale sau profesionale. Studiul vizează persoanele care interacționează cu studenții (cadre didactice sau personal administrativ) din universitățile suedeze.
O asumpție teoretică de la care pleacă autorii este legată de faptul că dizabilitatea nu este o caracteristică fixă, ci trebuie privită relativ la mediul înconjurător și la felul în care acesta este construit și cu barierele pe care le resimt persoanele cu dizabilități. Autorii consideră că în mediul universitar viziunea dominantă față de integrarea persoanelor cu dizabilități este una individuală (nu la nivel de sistem), ceea ce ar explica atitudinea personalului față de persoanele cu dizabilități. Ținând cont de faptul că subiectul este unul sensibil, cercetătorii își propun să testeze dacă personalul din mediul universitar are atitudini diferite față de studenții cu dizabilități prin aplicarea de vignete. Acest tip de experiment presupune ca respondenții să ia „decizii ca reacție la descrieri ale unor scenarii din lumea reală care conțin factori variați experimental”. Întrebările de cercetare testate prin intermediul vignetelor sunt „Q1. Cât de probabil credeți că este ca acest student să își finalizeze studiile? Q2. Cât de probabil credeți că este ca acest student să obțină un loc de muncă legat de educația sa? Q3. Cât de probabil credeți că ați putea face aranjamente pentru acest student în timpul studiilor sale? Q4. Cât de potrivit credeți că ar fi acest student în îndeplinirea sarcinilor de lucru în locuri de muncă relevante?
Rezultatele studiului sugerează că studenții cu dizabilități sunt percepuți ca având mai puține șanse de a absolvi, de a găsi un loc de muncă și de a îndeplini sarcini profesionale relevante în comparație cu studenții fără dizabilități. Totuși, respondenții au exprimat în general opinii pozitive privind posibilitatea de a face aranjamente pentru studenții cu dizabilități. Singura excepție este cea a studenților cu autism. Nu sunt clare motivele pentru aceste rezultate, însă studenții cu autism au primit cele mai scăzute calificative la toate cele patru întrebări din sondaj, indicând așteptări mai mici ale participanților comparativ cu studenții cu alte tipuri de dizabilități.
Conform rezultatelor studiului, un student considerat „de succes” este descris ca fiind tânăr, motivat și fără dizabilități. Totuși, chiar și atunci când studenții cu dizabilități sunt tineri sau motivați, aceștia sunt uneori evaluați mai negativ comparativ cu studenții fără dizabilități, chiar dacă aceștia din urmă sunt mai în vârstă sau au probleme de motivație. Astfel, rezultatele sugerează că studenții sunt, în continuare, percepuți predominant prin prisma dizabilităților lor, indiferent de alte atribute pozitive pe care le pot avea.
Acest text reprezintă o sinteză destinată informării comunității academice cu privire la studiile relevante în domeniul integrării studenților cu dizabilități în mediul universitar. Conținutul a fost atent selectat și sintetizat pentru a oferi informații relevante persoanelor interesate. Recomandăm parcurgerea integrală a textului dacă acesta este considerat util în procesul de cercetare.
