Programele și documentele care, la nivelul Uniunii Europene încadrează problema complexă a educației continue a adulților au fost dezvoltate, după cum se va vedea mai jos, fie ca răspuns la circumstanțe punctuale (pandemia de Covid-19) fie ca reacție la provocări generale, privite pe durata lungă și luând în considerare tendințele socio-demografice ale Europei precum și impactul celor mai recente tranziții – tranziția digitală și proiectata tranziție legată de producerea energiei electrice.
Imaginea de ansamblu nu ar fi însă completă dacă nu i-am adăuga o altă componentă esențială, și anume instrumentele de cercetare prin care se poate investiga nivelul competențelor adulților și, implicit, domeniile în care este nevoie de intervenție. Mai multe despre ce înseamnă testarea competențelor adulților, care sunt aceste competențe și care sunt cele mai utilizate teste în lume puteți citi aici.
Educația și formarea joacă un rol esențial în modelarea viitorului Europei, mai ales în contextul unor tranziții tot mai complexe și mai frecvente (precum tranziția digitală și cea verde), cărora li se adaugă provocări actuale (legate de redresarea în urma crizei generate de COVID-19) sau viitoare (cum ar fi schimbările climatice, demografice, tehnologice, din domeniul sănătății). Într-un astfel de context învățarea în rândul adulților poate facilita adaptarea cetățenilor la un mediu în continuă schimbare, ajutându-i pe aceștia să rămână relevanți și competitivi pe o piață a muncii extrem de dinamică contribuind în același timp la transformarea ei într-un mediu mai incluziv care să favorizeze nu doar productivitatea ci și durabilitatea și reziliența.
Pornind de la aceste realități, Comisia Europeană consideră că modul de abordare a educației adulților trebuie să corespundă noilor evoluții și să vizeze identificarea și adoptarea unor măsuri concrete în această direcție.
Ansamblul de noțiuni și inițiative care vizează educația continuă a adulților s-a modificat de-a lungul timpului pe măsură ce diferite generații s-au succedat pe piața forței de muncă (din anii 70 când a apărut noțiunea de învățare a adulților și până în prezent), societățile europene s-au angajat – cu diferite viteze – în tranziția digitală, conceptele și practicile educaționale s-au transformat / modificat și politicile și inițiativele europene au câștigat în consistență, coerență și aplicabilitate. Din aceste motive, în prezent putem vorbi despre existența unor straturi superpuse de inițiative, proiecte și principii care guvernează demersurile existente la nivel european în direcția educației continue a adulților.
Pilonul european al drepturilor sociale cuprinde 20 de principii, primul dintre ele consacrând dreptul la educație, formare și învățare pe tot parcursul vieții. În conformitate cu obiectivul principal al Planului de acțiune pentru Pilonul european al drepturilor sociale, cel puțin 60% dintre adulții europeni ar trebui să participe la activități de învățare în fiecare an până în 2030. În prezent, la nivel european, procentul adulților implicați în învățarea continuă după finalizarea educației inițiale este foarte scăzut. Pentru a stimula creșterea acestuia, acțiunile și inițiativele la nivel european oferă sprijin instituțiilor naționale, precum și persoanelor fizice, pentru a facilita participarea adulților la activitățile de învățare și formare. Merită amintit, totodată, faptul că o parte considerabilă a celor 20 de principii-cheie privind drepturile sociale ale cetățenilor din cadrul Pilonului european au legătură cu piața forței de muncă, unde angajatul reprezintă principala verigă. Astfel, și acestea contribuie la încurajarea persoanelor spre o formă de învățare continuă pentru a se adapta schimbărilor de pe piața forței de muncă.
Agenda europeană pentru competențe în scopul promovării competitivității durabile, a echității sociale și a rezilienței include acțiuni ambițioase ale Comisiei și ale statelor membre pentru a sprijini cetățenii europeni să-și dezvolte abilitățile de-a lungul întregii vieți. Este vorba despre propuneri care urmăresc să susțină o cultură a învățării pe tot parcursul vieții și să facă învățarea mai accesibilă. Gândită ca răspuns pe baza lecțiilor învățate în timpul pandemiei de COVID-19, Agenda europeană a competențelor prezintă noi priorități de inclus în planul european pentru învățarea în rândul adulților, menite să conducă la instituirea de sisteme de învățare cuprinzătoare, de calitate și favorabile incluziunii.
Noua agendă europeană pentru învățarea adulților (propusă printr-o rezoluție adoptată de Consiliul Uniunii Europene (UE) în data de 29 noiembrie 2021) subliniază necesitatea creșterii semnificative a participării adulților la învățarea formală, non-formală și informală. Noua agendă europeană pentru învățarea adulților (NEAAL 2030) conturează și o nouă viziune asupra modului în care învățarea adulților ar trebui să se dezvolte în Europa până în anul 2030, prioritizând, la nivelul fiecărui stat membru, cinci domenii fundamentale:
Planul de acțiune pentru educația digitală (2021-2027) este o inițiativă politică reînnoită a Uniunii Europene de sprijinire a adaptării sustenabile și eficace a sistemelor de educație și formare ale statelor membre ale UE la era digitală. Dincolo de faptul că transformarea digitală din ultimii ani a schimbat societatea și economia, având un impact major asupra vieții de zi cu zi, pandemia a demonstrat că este esențial să existe un sistem de educație și formare pregătit pentru era digitală. În acest sens, Planul de acțiune pentru educația digitală stabilește două domenii prioritare. Primul este legat de încurajarea dezvoltării unui ecosistem de educație digitală de înaltă performanță și pune accent pe infrastructură, conectivitate, echipamente digitale, profesori și formatori motivați și competenți în domeniul digital etc., iar al doilea vizează dezvoltarea aptitudinilor și competențelor digitale relevante pentru transformarea digitală, concentrându-se pe stimularea aptitudinilor și a competențelor digitale de bază de la o vârstă fragedă, alfabetizare digitală (inclusiv pentru combaterea dezinformării) și/ sau garantarea unei reprezentări echilibrate a fetelor și a tinerelor în studiile și profesiile din sectorul digital.
Strategia privind egalitatea de gen 2020-2025 structurează activitatea Comisiei Europene cu privire la egalitatea de gen și stabilește obiectivele de politică și acțiunile-cheie pentru perioada 2020-2025. Unul dintre principiile de bază – Prosperitate într-o economie bazată pe egalitatea de gen – vizează eliminarea disparităților de gen de pe piața forței de muncă. Cu alte cuvinte, se pledează pentru șanse de dezvoltare egale pentru bărbați și femei, remunerație egală pentru o muncă de valoare egală, asigurarea unei participări egale a femeilor și a bărbaților în diferite sectoare ale economiei, pensii echitabile, dar și o echilibrare a responsabilităților familiale și finaciare între femei și bărbați.
Declarația de la Osnabrück (30 noiembrie 2020) privind educația și formarea profesională ca factor de redresare și de tranziție echitabilă către economii digitale și verzi stabilește noi acțiuni de politică pentru perioada 2021-2025, pentru a completa Recomandarea Consiliului privind educația și formarea profesională (EFP) pentru competitivitate durabilă, echitate socială și reziliență.
Orientarea în carieră descrie serviciile care ajută oamenii de orice vârstă să-și gestioneze cariera și să facă alegeri educaționale, de formare și ocupaționale, care sunt semnificative pentru ei. Comisia Europeană lucrează cu Centrul European pentru Dezvoltarea Formării Profesionale (CEDEFOP), prin platforma CareersNet, pentru a sprijini orientarea în carieră pentru cetățenii statelor membre. Un studiu al Comisiei Europene „Politica și practicile de orientare pe tot parcursul vieții în UE: tendințe, provocări și oportunități” (2020) își propune să ofere sprijin pentru dezvoltarea carierei persoanelor de toate vârstele, în toate etapele carierei.
Cadrul strategic al Spațiului European al Educației, pentru perioada 2021-2025, a fost înființat un nou grup de lucru (format din experți din statele membre) în domeniul educației adulților. Acesta va sprijini statele membre în implementarea viziunii UE, cuprinsă în documentele menționate anterior.