Vineri, 15 septembrie 2023, Ministerul Educației, Comisia Națională a României pentru UNESCO, Școala Națională de Studii Politice și Administrative (SNSPA) și UNESCO Institute for Lifelong Learning (UIL) au organizat conferința internațională Developing Adult Skills. Strengthening Assessment, Evaluation Strategies, and Intervention Programs, cu scopul de a discuta importanța programelor de evaluare a competențelor cheie ale adulților și programele de intervenție, în contextul creșterii interesului României pentru educația continuă a adulților și a programelor de adult literacy.
Având în vedere concluziile și recomandările Conferinței UNESCO privind educația adulților CONFINTEA VII, respectiv The Marrakech Framework for Action (MFA) din 2022 – precum și angajamentele României în a recunoaște educația continuă a adulților ca prioritate strategică, conferința Developing Adult Skills și-a propus să construiască o platformă de dialog între stakeholderii cheie, în special Ministerul Educației, Ministerul Muncii și Solidarității Sociale, Institutul Național de Statistică, Institutul Național de Cercetare Științifică în domeniul Muncii și Protecției Sociale (INCSMPS), dar și alte instituții cu atribuții în cercetarea care poate susține documentarea politicilor publice. Cu sprijinul Comisiei Naționale a României pentru UNESCO și UNESCO Institute for Lifelong Learning, punctele centrale ale conferințe s-au axat pe discutarea elementelor de complementaritate din diferite abordări, cadre conceptuale și metodologice și programe cu privire la educația continuă a adulților. În plus, prin contribuțiile aduse de EUCEN și CIVICA, a fost analizat rolul pe care instituțiile de învățământ superior îl au în construirea programelor de educație continuă pentru adulți, de la sprijinirea stakeholderilor cheie cu privire la consensul conceptual și metodologic și până la implementarea programelor de evaluare.
Pornind de la nevoia de a avea politici publice bazate pe dovezi și de a fundamenta planurile de intervenție pe date cu o acuratețe ridicată, care să provină din utilizarea unor instrumente validate internațional, conferința a evidențiat rolul pe care cooperarea cu organismele internaționale și cu stakeholderii cheie îl are în programele de evaluare a competențelor cheie ale adulților și în educația continuă a adulților. În acest sens, a fost discutat programul de evaluare a competențelor cheie ale adulților dezvoltat de către UNESCO Institute for Lifelong Learning (e-PASS), program implementat în România de către Ministerul Educației și SNSPA. Oportunitatea implementării acestui program de evaluare a fost salutată atât de stakeholderii cheie din România, cât și de experții internaționali, care au subliniat importanța datelor cu privire la competențele cheie ale adulților.
Principalele teme de discuție
- Importanța testării competențelor cheie ale adulților
- Rolul UNESCO Institute for Lifelong Learning
- Rolul instituțiilor de învățământ superior în învățarea pe tot parcursul vieții
Conferința a reunit cercetători și profesori de la universități din Italia, Spania, Austria, România, Tailanda, Indonezia și Turcia și de la asociațiile și consorțiile universitare EUCEN și CIVICA. Instituțiile de învățământ superior au potențialul de a susține activitățile de învățare pe tot parcursul vieții, în condițiile în care beneficiază de sprijinul unei legislații naționale care să definească învățarea pe tot parcursul vieții ca misiune a instituțiilor de învățământ superior. Recent, acest lucru este posibil și pentru că, în contextul schimbărilor globale, se constată o modificare a misiunii instituțiilor de învățământ superior în direcția unei mai mari deschideri către participare în societate, dar și sub presiunea produsă de apariția unor noi actori care acționează ca furnizori de programe educaționale și de învățare, care dau dovadă de un dinamism ridicat și de o adaptabilitate sporită la schimbările rapide de pe piața muncii, inclusiv în domenii care cer niveluri ridicate de specializare. Prin astfel de acțiuni, instituțiile de învățământ superior implicate în procesele de învățare pe tot parcursul vieții pot contribui la un nivel mai ridicat de echitate socială, la întărirea economiei locale a comunităților și la creșterea rezilienței acestora. Din aceste motive, așa cum a fost subliniat în cadrul conferinței, instituțiile de învățământ superior au nevoie de o strategie instituțională care să ghideze implementarea învățării pe tot parcursul vieții, dar și de o strategie națională care să includă în misiunea acestora învățarea pe tot parcursul vieții.
Alte considerente care pot influența capacitatea instituțiilor de învățământ superior de a organiza cursuri specifice învățării pe tot parcursul vieții țin de cadrul legal, de existența expertizei, a resurselor și a instrumentelor necesare, precum și de opțiunile legate de distribuirea costurilor. Deși există toate aceste premise favorabile, a fost subliniat faptul că instituțiile de învățământ superior se confruntă cu dificultăți în ceea ce privește evaluarea cererii în domeniul învățării pe tot parcursul vieții. Astfel, accesul la statistici relevante este îngreunat din cauza felului în care sunt adunate și raportate datele care ar putea fi utile în acest demers. Pe de altă parte, sursele limitate de finanțare, procedurile complexe de introducere a unor cursuri noi, prestigiul redus pentru predarea în cadrul acestui tip de cursuri și dificultățile în asigurarea calității constituie factori care frânează dezvoltarea în această direcție.
Conferința a subliniat rolul esențial al consultării stakeholderilor și al continuării dezvoltării unei platforme de dialog cu stakeholderii cheie pentru educația continuă a adulților din România, prin discutarea elementelor de complementaritate și a nevoii de consens conceptual și metodologic. În plus, printre concluziile finale ale conferinței se află nevoia de a dezvolta dialogul cu stakeholderii și prin: mese rotunde cu privire la definirea conceptelor cheie și abordarea metodologică și dezbateri cu privire la nevoile pe care politicile publice și programele de intervenție ar trebui să le aibă în vedere.
Măsurarea nivelului competențelor este o etapă fundamentală pentru orice proiect sau politică publică bazată pe date și studii, iar testele standardizate de tip e-PASS (pentru niveluri de competență medie) sau PIAAC (concentrate pe niveluri de competență ridicate) sunt esențiale. Mai mult decât atât, orice program de învățare pe tot parcursul vieții presupune un nivel de alfabetizare funcțională care are nevoie de o ancorare empirică. În acest sens, aplicarea unor teste cognitive standardizate permite stabilirea unui referențial pentru nivelul și maniera în care se pot desfășura astfel de programe. Acest lucru este cu atât mai important atunci când programele de intervenție urmăresc creșterea capacității adulților de a performa și mai bine pe tipurile de competențe dezvoltate în cadrul respectivului program.
Având în vedere importanța strategică de a fundamenta politicile publice pe dovezi și nevoia de a avea date clare, provenite din instrumente validate internațional, conferința a evidențiat rolul cheie pe care e-PASS îl are în primul program de evaluare a competențelor cheie ale adulților din România. Prin acest program, autoritățile din România au la dispoziție, pentru prima dată, o analiză complexă a competențelor cheie ale adulților, cu accent în special pe populația vulnerabilă, cu niveluri reduse ale competențelor de lectură (literacy), calcul (numeracy) și abilități digitale.
