Conferința internațională „1989 – Annus Mirabilis. Trei decenii după: speranțe, realizări, perspective”

În perioada 19-20 noiembrie 2019, Rețeaua Europeană Memorie și Solidaritate, în parteneriat cu Facultatea de Comunicare și Relații Publice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative (SNSPA) și Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului al Academiei Române, organizează conferința internațională „1989 – Annus Mirabilis. Three decades after: desires, achievements, future”/ „1989 – Annus Mirabilis. Trei decenii după: speranțe, realizări, perspective”.
În cadrul conferinței internaționale de la București, cercetători reputați din Cehia, Germania, Letonia, Polonia, România, Slovacia și Ungaria vor dezbate conținutul și semnificațiile evenimentelor ce au marcat istoria Europei în urmă cu trei decenii, precum și principalele trăsături ale tranziției spre democrație și economia de piață.

Conferința se va desfășura la sediul SNSPA (Bd. Expoziției nr. 30A, Sector 1), parter, Sala Multifuncțională, fiind deschisă publicului prin completarea acestui formular online și acceptarea de către organizatori. Din motive logistice, înscrierea pentru participarea la lucrările conferinței este deschisă până duminică, 17 noiembrie 2019. Lucrările conferinței se desfășoară în limba română și limba engleză, fiind asigurată traducerea.

Conferința face parte dintr-o rețea de evenimente internaționale organizate de Rețeaua Europeană Memorie și Solidaritate pentru a aniversa trecerea a trei decenii de la căderea regimurilor comuniste în Europa central-răsăriteană.

 

Programul evenimentului poate fi consultat aici.

 

Autori/Paneliști

Florin ABRAHAM (n. 1975) este istoric/politolog și lector universitar în Științe Politice la Facultatea de Comunicare a Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative (SNSPA) și cercetător principal în cadrul institutului Național pentru Studiul Totalitarismului. A fost Membru al Colegiului Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) din București (2012–2018). În 2016, a primit diploma Meritul Academic, cea mai înaltă distincție științifică acordată de Academia Română. Florin Abraham este reprezentantul României în Consiliul Director al Rețelei Europene Memorie și Solidaritate din 2014. Este autorul a patru cărți, dintre care cea mai recentă este Romania since the Second World War: A Political, Social and Economic History (Bloomsbury Academic, 2017).

 

Attila ANTAL (n. 1985) este politolog, lector universitar (Facultatea de Drept a Universității Eötvös Loránd) și coordonator (Institutul de Istorie Politică – Grupul de Cercetări în Teorie Socială). Domenii de cercetare: populism și democrație, teorie socială și critică, teoria democrației, bio-politică, gândire politică (verde), constituționalism, istorie politică, justiției climatică și de mediu. Cea mai recentă carte publicată este The Rise of Hungarian Populism: State Autocracy and the Orbán Regime (Emerald Publishing, 2019).

 

Daunis AUERS (n. 1969) este conferențiar universitar de politică comparată la Universitatea Letoniei, Director al think-tank-ului Certus și președinte al Asociației pentru Dezvoltarea Studiilor Baltice. A studiat la London School of Economics și University College din Londra și a fost bursier Fulbright la Universitatea din California, Berkeley și cercetător al Fundației Baltico-Americane pentru Libertate în cadrul Wayne State University din Detroit, Michigan. Domeniile sale de cercetare includ partidele politice ale dreptei radicale și populiste, europenizarea, alegerile și referendumurile. Cea mai recentă carte publicată este The Government and Politics of the Baltic States: Estonia, Latvia and Lithuania in the 21st Century (Palgrave Macmillan, 2015).

 

Jordan BAEV (n. 1954) este profesor de istorie universală și cercetător principal în domeniul studiilor de securitate la Colegiul Național de Apărare Rakovski, dar și profesor asociat la Universitatea din Sofia. A beneficiat de burse de cercetare la Woodrow Wilson International Center for Scholars și US Institute of Peace din Washington DC, Institutul Nobel din Oslo etc. În perioada 2000-2005, profesorul Baev a fost membru al Comisie Internaționale pentru Războiul Rece, ales de Adunarea Generală a Comitetului Internațional pentru Științe Istorice din Paris. În 2015 a fost ales pentru un mandat de cinci ani de membru al Comitetului Bibliografic al Comisiei Internaționale de Istorie Militară. În ultimii douăzeci de ani, Jordan Baev a fost invitat ca reprezentant al Bulgariei la multe proiecte internaționale de cercetare organizate de instituții academice din Statele Unite, Elveția, Germania, Polonia, Marea Britanie, China, Olanda, Grecia, Brazilia, Coreea de Sud și alte țări. Profesorul Baev este autorul a peste 300 de publicații, apărute în paisprezece limbi din 23 de țări ale Europei, Asiei, Americii de Nord și de Sud; printre ele se numără zece monografii și douăsprezece volume documentare, privind istoria diplomației, politică, istoria militară și a serviciilor de informații, dar și terorismul internațional, menținerea păcii și relațiile civile-militare.

 

Alina BÂRGĂOANU (n.1974) este profesor universitar, decan al Facultăţii de Comunicare şi Relaţii Publice din Școala Națională de Studii Politice și Administrative. A fost cercetător invitat la Center for European Studies, Harvard University și este expert în cadrul Grupului la nivel înalt pentru combaterea ştirilor false (Comisia Europeană). De asemenea, este Președinte al Consiliului de Administrație al Institutului European din România. Este fondator al Center for EU Communication Studies, SNSPA și al revistei online Convorbiri Europene (www.convorbirieuropene.ro) și a fost bursier Fulbright (2001- 2002). Carte recentă: #FAKENEWS – noua cursă a înarmării (București, 2018).

 

Ana-Maria CĂTĂNUŞ (n. 1977) este istoric și cercetător principal la Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului; coordonator de proiecte al Centrului de Studii Ruse și Sovietice “Florin Constantiniu”. În 2016 a primit premiul “Nicolae Bălcescu” al Academiei Române pentru monografia Vocaţia libertăţii. Forme de disidenţă în România anilor 1970-1980 (București, 2014). Domenii de cercetare: istoria comunismului, istoria intelectualității, disidența în România, Uniunea Sovietică și Europa central-răsăriteană, studiul instituțiilor represive în regimul comunist. Cea mai recentă carte a este Mihai Botez, Lumea a doua şi alte scrieri din anii disidenţei solitare, 1979-1987 (București, 2019).

 

Dan DUNGACIU (n. 1968) este profesor universitar la Facultatea de Sociologie și Asistență Socială a Universității București și Director al Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale al Academiei Române (ISPRI). Este coordonatorul programului de Master în Studii de Securitate și Analiză a Informațiilor la Universitatea din București. În 2010, a fost consilier prezidențial pentru integrare europeană al președintelui Republicii Moldova. A fost implicat și a coordonat numeroase proiecte naționale și internaționale. Este autorul  a  zeci  de  studii  de  specialitate,  rapoarte  de  specialitate și peste  25  de volume de  profil,  printre  cele  mai  recente  numindu-se: Basarabia  e  România? Dileme identitare și (geo)politice în R. Moldova (2011), Elemente pentru o teorie a națiunii și naționalismului (2012), Șapte teme fundamentale pentru România (2014), Enciclopedia de Relații Internaționale (2015).

 

Michael GEHLER (n. 1962) este director al Institutului de Istorie al Universității din Hildesheim și Coordonator Jean-Monnet (din 2006), dar și membru corespondent al Academiei de Științe a Austriei din Viena. Cercetările sale pun accentul pe istoria Tirolului și a Tirolului de Sud, istoria Austriei, Europei și imperiilor, relațiile internaționale, cu un accent special asupra integrării europene și cooperării transnaționale între partidele politice. Lunga listă a publicațiilor dale include Transnational party cooperation of the European Christian Democrats and Conservatives. Coopération transnationale des partis démocrates-chrétiens et conservateurs en Europe. Documents 1965-1979, 2 volume (editată de Marcus Gonschor, Hinnerk Meyer și Hannes Schönner, 2018); Europe and German Unity. Observations, Decisions and Consequences (editată de Maximilian Graf, Göttingen, 2017); The Revolutions of 1989. A Handbook (editată de Wolfgang Mueller și Arnold Suppan, Viena, 2015).

 

Constantin HLIHOR (n.1955) este istoric, profesor universitar și cercetător la Institutul Revoluției Române din Decembrie 1989. Este specializat în istoria secolului XX, în principal asupra aspectelor militare și geopolitice. Este membru în numeroase consilii științifice și organizații profesionale. Este Doctor Honoris Causa al Universităţii „Ovidius” din Constanţa. Carte recentă: Revoluție și tranziție la români într-un secol scurt. 1918-1989 (București, 2017).

 

Mihail E. IONESCU (n. 1949) este istoric, cercetător principal și Director al Institutului de Studii Politice de Apărare și Istorie Militară (ISPAIM) în cadrul Ministerului Apărării Naționale. Domenii de interes: istorie militară, relații internaționale și diplomația Războiului Rece, dinamica securității regionale. Cea mai recentă carte publicată este România şi revoluţia din Rusia (1916-1919): note pentru o sinteză istoriografică. Vol. I, București, 2018.

 

Ion M. IONIȚĂ (n. 1963) este jurnalist, redactor-șef al revistei Historia și senior-editor al cotidianului Adevărul, ambele publicații ale Adevărul Holding, unul dintre cele mai importante grupuri de presă din România.  Activitatea sa privește în special domeniile legate de istorie și politică, este autorul a mii de articole, publicist și editor de ziare și reviste, de asemenea moderator și gazdă pentru numeroase emisiuni de dezbatere transmise pe posturile de radio și televiziune.

 

Łukasz KAMIŃSKI (n. 1973) este istoric, specializat în istoria comunismului și a rezistenței anticomuniste. Este conferențiar universitar la Universitatea din Wrocław. Între 2000 și 2016, a activat în cadrul Institutului Naționale al Memoriei, iar între 2011 și 2016 a fost președintele acestei instituții. Din 2017, este președinte al Platformei Europene pentru Memorie și Conștiință. Co-editor (împreună cu Grzegorz Waligóra) al istoriei sindicatului Solidaritatea (în 6 volume, 2010).

 

Anthony KEMP-WELCH (n. 1949) este lector emerit în istorie al Universității East Anglia din Marea Britanie. A îndeplinit funcții de cercetător în cadrul universităților din Oxford, Harvard, Moscova și Cambridge. Cercetător al arhivelor staliniste din perioada sovietică și analist al istoriei Europei de Est după 1944. Printre cărțile sale se numără Stalin and the Literary Intelligentsia, 1928-39 (1991) și Poland under Communism: A Cold War History (2008).

 

Daniela KOLENOVSKÁ (n. 1976) este cercetător la Institutul de Istorie Contemporană al Academiei de Științe a Cehiei și conferențiar universitar la Facultatea de Științe Sociale a Universității Carol din Praga. Domeniul său de studiu include istoria Rusiei/Uniunii Sovietice și afacerile externe (cu accent pe relațiile Rusiei și Uniunii Sovietice cu Europa Centrală și Cehoslovacia / Cehia). Este interesată în mod special de strategia de soft power a Rusiei și Uniunii Sovietice. În acest context, ea studiază politicile Moscovei în cadrul Mișcării Comuniste Internaționale și politica sovietică/rusă în domeniul istoriei (inclusiv concepte filosofice ruse asupra istoriei Rusiei și istoriei universale). Cea mai recentă publicație a sa este articolul “Sino-Czechoslovak cooperation on agricultural cooperatives: the twinning project” în Cold War History. Vol. 18 (2018), nr. 3.

 

Peter JAŠEK (n. 1983) este director al Departamentului de Cercetare ltiințifică al Institutului Memoriei Națiunii din Bratislava. Cercetarea sa este axată pe istoria Slovaciei în secolul XX, în special al Doilea Război Mondial, anul 1968 în Slovacia, perioada așa-numitei normalizării (anii ’70 și ’80), căderea regimului comunist din Slovacia și activitățile exilului politic slovac în anii ’70 și ’80. Este editor al mai multor publicații de conferință și autorul unor lucrări publicate în Slovacia și în străinătate, în special în revista Memory of Nation. Este coautorul mai multor expoziții bazate pe istoria modernă a Slovaciei (inclusiv expoziții despre căderea comunismului, demonstrația cu lumânări din 1988, momentul August 1968 sau rezistența anticomunistă din Slovacia). Cea mai recentă carte a sa este Vasil Biľak. Trator or collaborator? (Bratislava, 2017)

 

Juraj MARUSIAK (n. 1970) este cercetător principal la Institutul de Științe Politice al Academiei Slovace de Științe din Bratislava. Din 2013, este membru al Prezidiului Academiei Slovace de Științe. Cercetarea sa se axează pe istoria Slovaciei în secolul XX și relațiile internaționale în regiunea Europei Centrale și de Est începând cu 1989. Printre domeniile sale de interes se numără țările Grupului de la Vișegrad, Rusia, Ucraina, Belarus și Moldova. Este autorul monografiei Slovak Literature and the Power in the second half of the 1950´s (Brno 2001) și coautor al cărții The (Dis)integration Power of Central European Nationalism. A Study of the Visegrad Group Countries (Bratislava 2015, împreună cu Mateusz Gniazdowski și Ivan Halász).

 

Ferenc MISZLIVETZ (n. 1954) este fondator și director general al Institutului de Studii Avansate din Kőszeg și profesor Jean Monnet și șef al Centrului European de Excelență din Kőszeg (Ungaria). Este consilier academic la Institutul de Științe Politice al Academiei Ungare de Științe și profesor universitar la Universitatea Pannonia. Printre subiectele sale de cercetare se  numără democrația în teorie și practică, societatea civilă, cetățenia, studiile regionale și europene tranziția, globalizarea și sustenabilitatea în Europa Centrală și de Est. Principalele sale lucrări includ Illusions and Realities: The Metamorphosis of Civil Society in a New European Space; Közép-Európa a kapuk előtt (Central Europe ante Portas); Az európai konstrukció (The European Construction) și (coeditor) Reframing Europe’s Future: Challenges and Failures of the European Construction.

 

Dragoș PETRESCU (n. 1963) este profesor de politici comparate și istorie recentă la Facultatea de Științe Politice a Universității din București. De asemenea, a fost Președinte al Colegiului Conciliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) din București (2010–2018) și Director al Institutului Român de Istorie Recentă, IRIR (2003–2006). Cercetările sale sunt legate de analiza comparativă a regimurilor comuniste din Europa Centrală și de Est și de tranzițiile la democrație din regiune după 1989, cu un accent special asupra justiției de tranziție și instituționalizării memoriei. Printre altele, este autorul cărților Entangled Revolutions: The Breakdown of the Communist Regimes in East-Central Europe (Bucharest, 2014) și Explaining the Romanian Revolution of 1989: Culture, Structure, and Contingency (București, 2010).

 

Adrian POP (n. 1958) este profesor de relații internaționale la Facultatea de Științe Politice a Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative (SNSPA) din București. A fost cercetător invitat la Institutul Nobel din Oslo, cercetător invitat Fulbright la Universitatea din Maryland, College Park, și cercetător internațional invitat la Colegiul NATO pentru Apărare din Roma. Este membru în numeroase asociații internaționale și în consiliile editoriale a două reviste de cercetare. A publicat o serie de cărți în domeniul istoriei Războiului Rece, istoriei istoriografiei, relațiilor internaționale, geopoliticii, dar și a securității și studiilor de apărare, cu accent asupra regiunii Mării Negre, Europei Centrale și de Est și Europei de Sud-Est.  Cea mai recentă publicație a sa este un capitol din cartea Long Cycles and Anticipation în Roberto Poli (ed.), Handbook of Anticipation: Theoretical and Applied Aspects of the Use of Future in Decision Making apărută la Springer International Publishing în 2019.

 

Octavian ROSKE (n.1956) este cercetător principal şi secretar ştiinţific la Institutul Naţional pentru Studiul Totalitarismului, Academia Română; conferenţiar universitar dr., Director al Departamentului de Engleză, Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine, Universitatea din Bucureşti; Director al Centrului de Studii Americane, Universitatea din Bucureşti. Redactor-şef al revistei „Arhivele Totalitarismului”, iniţiator al proiectului editorial Enciclopedia Regimului Comunist, derulat sub egida Institutului Național pentru Studiul Totalitarismului.  Volume: Mecanisme represive în România 1945-1989. Dicţionar biografic, A-Z, vol. I-IX, Institutul Naţional pentru Studiul Totalitarismului, Bucureşti, 2001-2011 (coordonator); România 1945-1989. Enciclopedia regimului comunist. Represiunea, vol. I, A-E; vol. II, F-O; vol. III, P-R, Institutul Naţional pentru Studiul Totalitarismului, Bucureşti, 2011, 2012, 2016 (coordonator).

 

Bogdana TODOROVA (n. 1969) este profesor la Institutul pentru Studiul Societăților și Cunoașterii la Academia Bulgară de Științe. Șef al Departamentului de Teorie Socială, Strategii și Prognoză. Domeniul său de cercetare include filosofia politică (Islamul), fundamentalismul religios și terorismul. Cea mai recentă carte publicată este Objectification of Islam (Sofia, 2019).

 

Oldřich TŮMA (n. 1950) este cercetător principal la Institutul de Istorie Contemporană a Academiei Cehe de Științe din Praga, fost director al acestui Institut (1998-2017). Domeniul său inițial de cercetare a fost istoria medievală și bizantină. De la începutul anilor ’90, cercetarea sa a vizat istoria modernă a Cehoslovaciei și Europei Centrale, dar și istoria Războiului Rece. Cea mai recentă carte publicată (coautor) este A History of the Czech Lands (Praga, 2019).

 

Comments are closed.
Like Us On Facebook
Facebook Pagelike Widget
Twitter