Descriere descriere descriere descriere descriere descriere descriere descriere descriere descriere descriere descriere descriere descriere descriere descriere descriere descriere descriere descriere descriere descriere descriere descriere descriere descriere descriere descriere descriere descriere descriere descriere descriere descriere descriere descriere descriere descriere descriere descriere descriere descriere descriere descriere descriere descriere descriere descriere descriere descriere descriere descriere descriere descriere descriere descriere descriere descriere descriere descriere descriere descriere descriere descriere descriere descriere descriere descriere descriere descriere descriere descriere descriere descriere descriere descriere descriere descriere descriere descriere descriere descriere descriere descriere descriere descriere descriere descriere descriere descriere descriere descriere descriere descriere descriere descriere descriere descriere descriere descriere descriere descriere descriere descriere descriere.
În proiectarea învățării pe tot parcursul vieții se pornește de la ideea încetățenită că o abilitate (eng. skill) reprezintă o capacitatea specifică ce poate fi aplicată într-un context bine definit pentru a atinge un rezultat prestabilit, în timp ce o competență (eng. competency) reprezintă o combinație de abilități, cunoaștințe și comportanemente ce sunt exercitate pentru a realiza sarcini generice. Generalizând, o abilitate este un CE (eng. what to do), pe când o competență este un HOW (eng. how to do). Acesta este și motivul pentru care focusul în învățarea pe tot parcursul vieții este pe competențe, mai degrabă decât pe abilități, deși frecvent cele două concepte sunt uneori folosite interșanjabil … citește mai departe.
Competențele se referă la capacitatea de a genera performanță; în contextul comun, competența este descrisă în termeni de aplicare și folosire a cunoștințelor și abilităților în contexte de viață curente, cuprinzând trei dimensiuni: cunoștințe, abilități și atitudini (OECD, 2019, p. 97) … citește mai departe.
În literatura de specialitate, analizele comparative privind programele de evaluare a capacităților de tip literacy (PIAC, LAMP, MINI-LAMP, RAMAA – pe scurt, în literatură, ILSA – International Large Scale Assesments) sunt mai degrabă rare (pentru o excepție notabilă, vezi OECD 2013). Atunci când apar, ele sunt integrate în studii despre sociologia educației și efecte la nivel global ale programelor de monitorizare și evaluare, sau sunt integrate în teoria relații internaționale și a organizațiilor supra-naționale. Dezbaterile despre rolul acestor evaluări la nivel global și modul în care acestea servesc pentru a construi legitimitatea marilor organizații internaționale au început la finele anilor 90 (de ex., un punct de plecare ar fi Barnett & Finnemore, 1999). Relevante sunt și studiile care discută influența ILSA asupra politicilor educaționale la nivel național (de ex. Fischman et al., 2017, pentru un survol al literaturii și micro-studii de caz) … citește mai departe.