Miercuri, 16 februarie 2022, rectorul Şcolii Naţionale de Studii Politice şi Administrative (SNSPA), prof. univ. dr. Remus Pricopie, transmite un apel politicienilor de a trata cu responsabilitate situația tensionată din apropierea granițelor României, generată de un posibil conflict armat.
„Vladimir Putin – un om politic aflat la putere de 23 de ani și în declin de popularitate în propria țară – definește zilele / orele acestea liniile unui conflict care ar putea să aibă consecințe asupra a milioane de oameni, pentru o lungă perioadă de timp.
Dinamica politică internațională a ultimelor săptămâni ne arată că Rusia lui Putin a ales să meargă tot mai mult pe calea confruntării și să mimeze dialogul diplomatic, să submineze buna vecinătate și să amenințe valorile democratice. Rusia este iar în postura de agresor, nu numai prin încălcarea principiilor de drept internațional și a unor documente internaționale asumate (Acordul de la Budapesta, din 1994, prin care Rusia s-a angajat să respecte suveranitatea și frontierele Ucrainei; Acordul de la Minsk, din 2015, privind soluționarea conflictului din estul Ucrainei etc.), dar și prin utilizarea, deloc improbabilă, a forței militare pe teritoriul unui stat suveran vecin, situat nu departe de Gurile Dunării, deci nu departe de granițele României. Vladimir Putin ignoră faptul că respectarea dreptului internațional și a acordurilor deja convenite de către state reprezintă prima garanție de securitate pentru toate popoarele, inclusiv pentru Rusia.
Din păcate, într-un prezent care solicită cooperare și dialog, președintele rus acționează, și nu este prima dată, cu instrumente ale trecutului, care ne trimit cu gândul la acțiunile din Europa ale lui Hitler, între 1939 și 1941, cu consecințe dramatice și pierderi de vieți omenești, înclusiv pe teritoriul URSS. Reinventarea himerelor istoriei este o opțiune sinucigașă, care aruncă însă în aer nu numai relațiile politice din estul Europei, ci toate eforturile de pace din ultimii 75 de ani – demersuri la care, de-a lungul timpului, și Moscova a avut o contribuție importantă, atât în timpul Războiului Rece, cât și după.
În acest context, este esențial ca politicienii români – inclusiv cei aflați în opoziție – să înțeleagă gravitatea momentului, iar patriotismul să nu fie numai unul clamat. Sper ca anumite partide politice să fie mult mai preocupate de soarta țării și să renunțe la multiplicarea mesajelor de manipulare venite pe canale media finanțate, fără perdea, de Rusia. Într-un moment în care România are nevoie mai mult ca oricând de unitate și întărirea securității în regiune, în cadrul parteneriatului euro-atlantic, încurajarea și multiplicarea mesajelor Ro-EXIT și anti-NATO, unele transmise chiar de membri ai Parlamentului României, acționează împotriva interesului național. Cred că vremea atitudinilor politice iresponsabile, îmbrățișate fie de anumiți politicieni de factură extremistă, fie de politicieni predispuși la demagogie, ar trebui să înceteze.
În momente de maximă gravitate și pe fondul unor crize suprapuse (criza sanitară, criza energetică, criza politico-militară din Ucraina etc.), avem nevoie de abordări calme, serioase, responsabile, iar instituțiile statului să fie sprijinite să lucreze în interesul românilor. Fără aceste lucruri, capacitatea noastră ca țară de a face față provocărilor viitorului poate fi puternic afectată.
Împreună, cu siguranță, vom reuși. Dezbinați, evident, vom pierde.”, prof. univ. dr. Remus Pricopie, rectorul SNSPA.
