Profesorul Adrian Miroiu este unul dintre cei mai importanți gânditori români, cu o remarcabilă contribuție la viața academică și o implicare semnificativă în administrația publică centrală în domeniul educațional. Pentru a marca activitatea publicistică a filosofului, logicianului și politologului Adrian Miroiu, Școala Națională de Studii Politice și Administrative (SNSPA) și Universitatea din București au organizat conferința „Filosofie și politici publice. Perspective asupra contribuțiilor academice ale lui Adrian Miroiu”. Evenimentul s-a desfășurat joi, 11 aprilie 2024, la sediul Facultății de Filosofie din cadrul Universității din București, și vineri, 12 aprilie 2024, la sediul SNSPA. Programul evenimentului poate fi consultat aici.
Filosof, logician și politolog, Adrian Miroiu este profesor universitar și conducător de doctorat în cadrul Şcolii Naţionale de Studii Politice și Administrative (SNSPA), precum și membru corespondent al Academiei Române. Și-a început cariera academică în domeniul filosofiei, obținându-și doctoratul în anul 1987 la Universitatea din București. Între anii 1991-2001 a fost profesor al Facultății de Filosofie din cadrul Universității din București, unde a ocupat și funcția de decan în intervalul 1993-1995. Adrian Miroiu a contribuit la fundamentarea teoretică a științelor politice, în spațiul academic românesc. În anul 2001, a devenit profesor la Facultatea de Științe Politice din cadrul SNSPA. A ocupat funcția de decan al acestei facultăți între 2001 și 2005, iar în perioada 2005-2008 a fost directorul Departamentului de Științe Politice. De asemenea, a fost președinte al SNSPA între 2008 și 2012. Din anul 2020 este membru al Academiei Europene, iar din 2021 este membru corespondent al Academiei Române, în Secția de Filosofie, Teologie, Psihologie și Pedagogie.
Adrian Miroiu a fost un pionier în domeniul politicilor publice educaționale în România, marcând semnificativ evoluția acestui sector după 1989. Acesta a elaborat și a predat unul dintre primele cursuri de politici publice din România, la Școala Națională de Studii Politice și Administrative (SNSPA). Cursul a avut un impact important, formând generații de studenți și specialiști în analiza și elaborarea politicilor publice.
Pe lângă activitatea academică, Adrian Miroiu a avut și o implicare semnificativă în domeniul educațional, ca director general (1995 – 1997) și, ulterior, secretar de stat în Ministerul Educației (1999 – 2000), vicepreședinte ARACIS (2009 – 2013) și președinte al CNFIS (2011 – 2015).
În calitate de director general în cadrul Ministerului Educației, Adrian Miroiu a avut o contribuție directă la formularea și implementarea reformelor educaționale, în special în domeniul educației superioare și al reformei academice. Acesta și-a pus amprenta asupra politicilor educaționale, orientate spre creșterea calității și eficienței în învățământul superior. De asemenea, a fost implicat în diverse proiecte și inițiative care au vizat îmbunătățirea curriculumului universitar și adaptarea acestuia la standardele europene. Adrian Miroiu este un promotor al internaţionalizării sistemului de învăţământ superior, contribuind la creșterea mobilității academice și la integrarea mai bună a României în spațiul educațional european. Prin lansarea programelor și politicilor educaționale europene în România, respectiv a programului Socrates/Erasmus, peste 250.000 de studenți români au avut șansa de a studia la universități din Uniunea Europeană.
Adrian Miroiu este un susținător ferm al eticii academice. A abordat în mod deschis și critic problemele de integritate academică, inclusiv problema plagiatului în mediul universitar românesc. Acesta promovează în permanență etica academică și susține necesitatea unor mecanisme clare și eficiente de verificare și sancționare a plagiatului.
Activitatea publicistică a profesorului Adrian Miroiu se întinde pe mai mult de 40 de ani, interval în care acesta a publicat aproximativ 100 de lucrări (cărți, articole sau capitole în volume colective), cu un impact enorm în filosofia românească și științele politice românești contemporane. Printre acestea se numără cărțile: “Între logică și etică. Despre profesori și colegi” (2020); “Ispita Idealului. Despre lumile perfecte și cele fezabile” (2019); “Lumea lui Anaxagora, sau despre entitățile reflexive” (2017); “Fuga de competiție. O perspectivă instituțională asupra societății românești” (2016); “Introducere în filosofia politică” (2009); “Fundamentele politicii” (2006, 2007); “Introducere în analiza politicilor publice” (2001); “Argumentul ontologic. O cercetare logico-filosofică” (2001); “Filosofie fără haine de gală” (1998); “Introducere în logica filosofică” (1994), și articole în jurnale precum: “Journal of Applied Non-Classical Logics”; “Group Decision and Negotiation”; “Economics Bulletin”; “Constitutional Political Economy”; “Scientometrics”; “Journal of Infometrics”; “Logique & Analyse”; “Economics Letters”; “Studia Logica”; “Nordic Journal of Philosophical Logic”; “Theoria”.
