Ce este dezinformarea în politicile memoriei? Cum apare, cine o creează și care sunt obiectivele sale? Mai presus de toate – cum putem preveni manipularea faptelor istorice? La aceste întrebări și la altele, vor răspunde un grup de istorici și specialiști în comunicare din mai multe țări, participanți la conferința Disinformation in Memory Politics: Practices and Ways of Prevention („Dezinformarea în politicile memoriei: practici și modalități de prevenire”), care va avea loc în perioada 11–13 mai 2021.
Conferința va fi transmisă în direct prin intermediul platformei de videoconferencing Zoom.
Evenimentul poate fi urmărit pe canalul oficial de Youtube și pe pagina de Facebook a European Network Remembrance and Solidarity.
Organizatori ai conferinței sunt: Rețeaua Europeană Memorie și Solidaritate (ENRS, Varșovia), Facultatea de Comunicare și Relații Publice din cadrul Școlii Naţionale de Studii Politice și Administrative (SNSPA) și Institutul Naţional pentru Studiul Totalitarismului (INST, București).
Dezinformarea ca instrument al puterii politice a fost cunoscută încă din timpurile străvechi, dar recent – odată cu progresul mass-media în spațiul digital, împreună cu accelerarea proceselor de globalizare – sfera și puterea sa de influență au crescut semnificativ. Exemple cunoscute de practici de dezinformare includ: negarea adevărului istoric despre Holocaust, Gulag, punerea la îndoială a existenței Pactului secret adițional Ribbentrop-Molotov sau răspândirea deliberată de minciuni și jumătăți de adevăr în contextul campaniilor electorale contemporane.
Un obiectiv al conferinței este inițierea unei strânse cooperări a oamenilor de știință și a practicienilor în apărarea faptelor (istorice și contemporane) care cad pradă propagandei. Sesiunea va începe cu o dezbatere asupra aspectelor teoretice și etice ale adevărului și dezinformării. La aceasta participă și Ioan-Aurel Pop, Președintele Academiei Române. Printre problemele discutate în cadrul celor șase grupuri de discuții vor fi, printre altele: dispute privind memoria regimurilor totalitare – naziste și staliniste; rolul teoriilor conspirației în politica populistă; manipularea faptelor istorice ca instrument al politicii externe a Federației Ruse sau instrumentalizarea dezinformării în scopuri politice.
Programul conferinței se încheie cu două subiecte dedicate unei analize critice a strategiilor internaționale de combatere a dezinformării şi formularea de recomandări cu privire la politicile memoriei. Programul evenimentului, aici.
Prelegere introductivă este intitulată Old Sins, New Technologies: Weaponizing of Uncertainty in Times of Crisis („Păcate vechi, tehnologii noi. Transformarea în armă a incertitudinii în vremuri de criză”), fiind susținută de prof. univ. dr. Alina Bârgăoanu, decanul Facultății de Comunicare și Relații Publice (SNSPA).
La conferință vor participa istorici, politologi, experți în domeniul comunicării, în prevenirea dezinformării și analizei discursului, din Cehia, Estonia, Germania, Polonia, Rusia, România, Slovacia, SUA și Ungaria.
În timpul conferinței va fi prezentat, de asemenea, un pachet educațional No to Disinformation! („STOP dezinformării!”), elaborat de ENRS în anul 2021 și disponibil pe platforma Hi-Story Lessons. Acest set de materiale, conceput pentru profesorii și elevii de gimnaziu, ne învață cum să demascăm manipulările și minciunile despre istorie. No to Disinformation! prezintă exemple de practici de dezinformare și arată cum se pot verifica informațiile de pe internet și de pe rețelele sociale.
Informații despre conferință, aici.
