În seria prelegerilor publice Tours d’Europe susținute de CIVICA, Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative (SNSPA) organizează joi, 17 martie 2022, începând cu ora 18:00, o dezbatere online despre impactul negativ al fake news asupra democrației.
Persoanele interesate să participe la eveniment se pot înscrie, completând un formular online de participare, disponibil aici. Veți primi pe e-mail link-ul de conectare la eveniment.
Menționăm că prelegerile și dezbaterile publice organizate de CIVICA au rolul de a facilita discuțiile dintre cercetătorii instituțiilor academice din consorțiu și societatea civilă, pentru ca publicul larg să beneficieze de rezultatele cercetării din științe sociale în vederea consolidării democrației.
Tema dezbaterii este „Fake news și democrația. Creșterea rezilienței cetățenilor în fața dezinformării”. Fake news (știri false) este un termen umbrelă folosit pentru a defini o gamă mai largă de maladii comunicaționale, variind de la dezinformare (informații care sunt false și create cu intenția de a dăuna oamenilor și societăților), până la informațiile înșelătoare (informații care sunt înșelătoare sau false, dar persoanele care împărtășesc nu-și dau seama de acest lucru și intenționează să dăuneze cuiva) și erorile jurnalistice neintenționate.
Prezentările, urmate de o sesiune de întrebări și răspunsuri, vor fi susținute în limba engleză de către Alina Bârgăoanu – decan la Facultatea de Comunicare și Relații Publice (SNSPA), Marius Dragomir – Director la Center for Media, Data and Society (Central European University) și Nick Anstead – Cercetător în cadrul Department of Media and Communications, London School of Economics. Dezbaterea va fi moderată de Gianni Riotta, jurnalist și scriitor italian, Pirelli Visiting Professor la Princeton University, expert în cadrul grupului la nivel înalt pentru combaterea ştirilor false al Comisiei Europene. Mai multe detalii, aici.
Prin prisma efectelor lor, știrile false și maladiile comunicaționale reprezintă o amenințare la adresa democrației și a guvernării eficiente. Știrile false pot influența opiniile, pot altera procesele naturale de formare a opiniei publice și, în cele din urmă, pot modela comportamente, de la vot până la adoptarea unei poziții privind diferitele probleme publice. Știrile false promovează narațiuni toxice, răspândesc îndoieli și confuzii și sporesc polarizarea socială, afectând procesul decizional democratic.
Știrile false pot fi un vehicul pentru populism, antisemitism, xenofobie și alte orientări politice extreme. Cu toate acestea, una dintre măsurile de răspuns este imunizarea publicului împotriva acestui fenomen, prin încurajarea gândirii critice, verificării informațiilor factuale și prin dezvoltarea intervențiilor de alfabetizare media.
